Muzica, desenul si sportul ar trebui sa ramana doar materii vocationale

Muzica, desenul si sportul ar trebui sa ramana doar materii vocationale

 

M-am gandit deseori la ce inseamna pentru pushtii din scoli, mai ales pentru cei din gimnaziu (ale caror medii conteaza foarte mult la finalul clasei a VIII-a) orele de “abilitati” – muzica, desenul, sportul, in fond materii vocationale.
Stim ca notele luate la aceste materii, la care destul de multi elevi n-au chemare, au efect asupra mediei generale. Dar toate acestea sunt discipline in care conteaza talentul si vocatia. Nu toti copiii au voce sau ureche muzicala, nu toti copiii au talent la desen, nu toti copiii sunt performanti la sport… O nota proasta la una dintre aceste materii poate schimba radical ordinea in listele de repartizare la liceele dorite, dupa examenul din clasa a VIII-a, nu-i asa?


“Da!” pentru ora de muzica

Exista un curent pe retelele de socializare care spune ferm “Da!” pentru ora de muzica, in ideea in care programele de invatamant tind sa micsoreze drastic numarul de ore al acestei materii. Sunt total de acord! Muzica nu trebuie sa lipseasca din educatia niciunui elev, la fel arta, la fel sportul. (SUA, de exemplu, a trecut de curand prin Congres o lege prin care muzica face parte dintre materiile esentiale in educatie).


Pe bune?

Am foiletonat insa manualele de muzica din primii ani de scoala… Nu cred ca asa vor fi atrasi spre adevarata muzica pushtii nostri! Lucrurile ar trebui sa iasa un pic din canoane, pentru ca volumul de informatii pe care-l primesc in prezent copiii nostri este mult mai diversificat, datorita noilor mijloace de comunicare.
Am sa ma explic: “Foaie verde si-o lalea” sau “Ciocanul, clestele si piatra de polizor” – poate nu credeti, dar acestea titlurile melodiilor pe care le propune unul dintre manualele de muzica de clasa a II-a, luat la intamplare, ca ajutatoare in invatarea alteratiilor (diezilor si bemolilor) par ca vin dintr-un demult… prea demult! Iata si o strofa din acest ultim cantec facut celebru de respectivul manual:
“Două braţe şi o gură,
Într-o singură strânsură,
Trage, rupe, smulge, muşcă,
Nu-i pe lanţ şi nici în cuşcă”.

Imi vine sa intreb si eu, in acelasi mod ca si smart-pushtii din ziua de azi: “Pe bune?”. Ce treaba are un elev de clasa a doua cu piatra de polizor?
Sunt pentru ora de muzica, trup si suflet, dar… stimati autori, incercati sa tineti pasul cu prezentul… langa un pasaj dintr-o lucrare simfonica, poate sta si o strofa dintr-un artist tanar, de succes, care umple salile exact cu pushtii despre care vorbim, poate nu chiar cu cei de clasa a II-a, dar sigur cu cei de la a IV-a in sus…


Exista si o solutie…

Lasand la o parte dezbaterea despre predarea muzicii, si intorcandu-ma la materiile care intra in sfera abilitatilor… lucrurile cred ca ar trebui sa arate cam asa: Din programele scolare n-ar trebui sa lipseasca in niciun caz muzica, desenul sau sportul… Dar, stimati domni, angajati ai Ministerului Educatiei, lasati aceste discipline sa fie doar vocationale, si atat! Nu le notati! Simplu, nu?
Lasati copiii sa capete toate aceste informatii, care tin de educatia lor, si care cu siguranta ii vor ajuta pe mai departe, dar oferiti-le, in acelasi timp, posibilitatea de a alege, fara ca anumite stangacii normale venite dintr-o lipsa a vocatiei, intr-un domeniu sau altul, sa le impieteze rezultatele la invatatura intr-o cursa care devine din ce in ca mai acerba, aceea de a-si continua studiile liceale in instutia de invatamant pentru care opteaza!

Sorin Alexandru Sontea

 

 

2 comments on «Muzica, desenul si sportul ar trebui sa ramana doar materii vocationale»

  1. jaber says:

    Orele de ed. plastica si ed. muzicala dezvolta creativitatea!
    In sistemul nostru de invatamant axat pe memorare si dezvoltarea gandirii in sabloane este firesc ca aceste ore nu isi gasesc locul. Sa nu uitam ca in perioada ceausista s-a lovit in continutul acestor ore chiar daca au ramas in scoli, iar astazi profesorii lucreaza dupa aceleasi programe ca acum 27 de ani. De ce s-a degradat continutul acestor ore in era ceausista? Pentru ca dezvolta gandirea divergenta, gandirea “out of the box” care incurca si creeaza probleme in dictatura. Aceasta reactive impotriva artelor este doar o consecinta a generatiilor educate in comunism.
    Dar noi nu mai traim in dictatura! Mai mult, ne dorim sa intram pe piata capitalista in care schimbarile tehnologice, sociale, economice au loc cu rapiditate si in care doar executia manufacturilor de calitate nu mai constituie demult un avantaj competitiv. In toate tarile Europei de Vest si America orele de arte ocupa cu mult mai mult spatiu din planul cadru decat ocupa in prezent in Romania.
    Valoarea inovatiei este direct proportionala cu nivelul profesional, fiind fundamentala in functiile de manageriat. Una dintre problemele cu care se confrunta companiile cu tehnologie de varf din Romania este la nivelul de top management unde cei responsabili isi scuza esecurile acuzand ca problemele pe care trebuie sa le rezolve “nu sunt programate”, “ca lucrurile se schimba de la o zi la alta”, “ca nu exista stabilitate” si “ca stresul este mare”. Le lipseste exact acea atitudine creativa, ingenioasa si inovativa si nu isi dau seama ca acesta este jobul lor! Toti ne dorim salarii cat mai mari, echivalente cu cele din Europa. Aceasta nu se va intampla daca oferim forta de munca ieftina si usor de inlocuit prin activitati de executie simple fara sa ne gandim si la activitatea de dezvoltare-cercetare pentru care este nevoie de angajati bine pregatiti d.p.d.v. tehnic si la curent cu tehnologiile actuale, de asemenea prin prisma mentalitatii si a comportamentului profesional este nevoie ca acestia sa satisfaca cerintele unui mediu puternic concurential prin creativitate, inovatie, abilitatea de a gasi solutii la probleme, abilitati de comunicare in echipa, cu clientii si furnizorii, cat si orientati spre munca de calitate.
    Poate nu ar fi rau pentru acest popor sa acceleram acest proces de scoatere a creativitatii din invatamantul romanesc si sa desfiintam facultatile de arte pt a nu mai avea profesori, sa scoatem 20-30 de generatii de mana de lucru tot mai ieftina pt companiile straine care ameninta permanent ca pleaca in China, ca sa ajungem sa ne dam seama de valoarea acestor materii cu adevarat, ca pe urma sa se inceapa restructurarea fundamentala a ivatamantului romanesc! Problema este ca si eu am un copil si nu mai vreau sa faca parte tot din generatia de sacrificiu!

    1. Pushtimea says:

      Va multumim pentru comentariul dumneavoastra. Este important sa va faceti cunoscuta parerea!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *