In prag de vacanta

In prag de vacanta

Oficial, am intrat in cel mai iubit si aclamat anotimp al anului. Suntem in luna iunie si simt cum se apropie vacanta. Pentru elevi este un prilej de a-si relaxa mintile si de a-si petrece timpul liber asa cum isi doresc, fara obligatii fata de profesori. Putini sunt cei care nu se bucura ca aceasta perioada se apropie. Fie ca este vorba de elevi, fie ca este vorba de cadrele didactice care ii instruiesc, sosirea vacantei MARI este la fel de entuziasmanta pentru toti.
In ultimul timp se vorbeste tot mai mult despre desfiintarea vacantei de vara. Unii oficiali din Ministerul Invatamantului considera ca ar fi mai bine pentru dezvoltarea intelectuala a elevilor ca acestia sa invete pe tot parcursul anului, vacanta mare fiind inlocuita cu una ca cea de iarna. Exista posibilitatea sa avem si noi vacanta celor din Marea Britanie. Acestia nu pot profita, in adevaratul sens al cuvantului, de vara decat o luna. Atat sunt liberi.
Pe de alta parte, am putea avea sansa ca aceasta perioada sa se mareasca, ca in Irlanda. Elevii de acolo au aproape patru luni de vacant. Dar ma indoiesc…
Teoretic, nu poti lua din ceea ce apartine cuiva. Nu stiu daca este considerata un drept, dar din moment ce atatia ani la rand vacanta a durat trei luni, asa ar trebui sa fie si de acum incolo. Asta ar fi fost parerea mea pana in acest an, dar incep, usor, usor, sa mi-o schimb. De ce? Pentru ca pana acum am fost destul de imatur incat sa nu ma gandesc ca vacanta de vara poate aduce si dezavantaje sau regrete.Vineri termin ciclul gimnazial si clasa cu care am petrecut cei mai frumosi patru ani din viata se va destrama. Nu stiu care va fi procentul celor ce vor pleca la alte clase, dar vor exista. Si cum am fost ca o familie, fiecare plecare, fiecarui membru, va durea in egala masura. Crescand mi-am dat seama ca nu doar timpul liber care imi va apartine in totalitate conteaza si am realizat ca, sa fiu impreuna cu cei care m-au sustinut de-a lungul timpului, este mai entuziasmant decat orice vacanta, fie ea lunga sau scurta.
Mi-am dat seama, cu fiecare vara, ca trec prin momente speciale care, chiar daca uneori pot parea jalnice, nu se vor mai repeta niciodata. Cu fiecare vara realizez ca am trecut de perioada in care orice moment al anului era insorit, orice incapere luminata. Imi trec prin minte clipe, rememorez fiecare secunda in care m-am simtit bine cu mine insumi si nu vreau sa se termine nimic din toate astea.
E interesanta atitudinea cu care abordezi anumite aspecte din viata, care te marcheaza sau care te fac sa iti doresti sa nu se schimbe nimic, care te fac sa iti doresti ca totul sa ramana asa cum este si sa nu se spulbere nici un vis. E o situatie confuza care te da peste cap si te face sa revizuiesti anumite mesaje adresate celor care au intregit micul univers din care ai facut parte. Brusc gandirea ti se schimba si ajungi sa intelegi cine esti de fapt si care iti este locul. E ciudat cum, intr-un timp foarte scurt, tot ce gandeai pana in acel moment este bulversat si nu-ti mai dai seama daca ceea ce credeai era potrivit sau nu.

George Buraga

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *