Despre Ion Creanga, asa cum poate nu-l cunoasteti

Despre Ion Creanga, asa cum poate nu-l cunoasteti

“Ia am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la 20 de ani, nici cuminte pan’ la 30, si nici bogat pana la 40 nu m-am facut. Dar si sarac asa ca anu’ aista, ca anu’ trecut si ca di cand sunt, niciodata n-am fost”, scrie Creanga, facand haz de necaz, in Amintiri din copilarie.

Marele nostru povestitor provenea dintr-o familie numeroasa, cu sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot a fost inscris la Scoala catihetica din Falticeni “Fabrica de popi”, unde apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, a trebuit sa plece la Iasi unde a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola (1885-1859) dupa care s-a intors la Humulesti pentru cateva luni.

La inceputul verii anului 1859, Creanga a revenit la Iasi unde s-a hotarat sa se insoare intr-un mod original. „Daca ar fi sa-i dam crezare lui Gr. Alexandrescu, Ion intalni pe o strada din oras pe preotul Ivanciu, prieten de multa vreme; acesta, intrebandu-l de ce nu se insoara, el ii raspunse ca din lipsa de bani; popa ii puse atunci in palma un pitac de zece parale; Creanga baga banul in buzunar si se declara gata de insuratoare; fara intarziere preotul il duse in petit, dupa ce au golit o sticla cu vin la un han vecin”, scrie Jean Boutiere in lucrarea Viata si Opera lui Ion Creanga.

Pe 23 august 1859 Ion a luat-o de sotie pe Ileana Grigoriu, de 15 ani, fiica lui Ion Grigoriu, econom al bisericii Patruzeci de Mucenici din Iasi. Creanga a avut un singur copil, Constantin, nascut in 1860, la un an de la casatorie.

Dupa ce timp de 12 ani a fost dascal si diacon la diferite biserici din Iasi (Sfanta Treime, Patruzeci de Mucenici – biserica socrului sau, Manastirea Barboi, Sf. Pantelimon, Galata si Golia), Creanga a fost exclus definitiv din randurile clerului pe 10 octombrie 1872. I s-a imputat ca si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean. Urmare a excluderii din randurile clerului, Christian Tell, ministrul Instructiunii Publice il destituie si din postul de institutor, prin decret.

 „In zadar ceru Creanga ministrului un nou post; lipsit de mijloace de existenta, dand dovada de o mare energie dupa cele doua lovituri grele ce tocmai il lovisera, incepu sa faca negot, inchiriind un debit de tutun in strada Primariei, nu departe de Mitropolie”, mai spune Jean Boutiere, scriitor francez care a scris prima monografie despre povestitorul de la Humulesti.

Inainte de pronuntarea divortului de sotia sa, Creanga s-a mutat in bojdeuca din strada Ticaul-de-Sus (1872). Din 1874, Creanga se lasa de negotul cu tutun dupa ce Titu Maiorescu, devenit ministrul Instructiunii Publice il numeste, printr-un decret, institutor – cu titlu provizoriu – la clasele 1 si 2 in scoala primara din Pacurari, la mai mult de doi kilometri distanta de bojdeuca.

„Imbracat in haine prost croite, prea largi pentru talia lui, pe cap cu palarie mare de fetru trasa pe ceafa, iarna cu un palton larg de noaten, cu caciula brumarie si ciubotele cu turetci lungi ale taranilor moldoveni, institutorul strabatea de patru ori pe zi, cu pas greoi, sprijinindu-se de un bat mare, noduros, cartierele pline de noroi de desparteau domiciliul sau de scoala din Pacurari” (Jean Boutiere – Viata si Opera lui Ion Creanga).

Ion Creanga moare pe 31 decembrie 1889, la 53 de ani.

(sursa: Art&Culture)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *